Ce au spus liderii lumii despre AI și dezinformare
New York, septembrie 2026. Dezbaterea generală a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale ONU a început pe 22 septembrie. Pe lângă războaie și climă, inteligența artificială a fost una dintre temele principale. Liderii s-au împărțit în două tabere: cei care cer reguli globale pentru AI și apărare împotriva manipulării informaționale, și Statele Unite, care resping orice formă de supraveghere internațională.
Guterres: „Pericolul nu este tehnologia”
Potrivit UN News, secretarul general António Guterres a deschis dezbaterea cu un avertisment: „Pericolul nu este tehnologia. Pericolul este tehnologia fără răspundere.” El a cerut un cadru multilateral de gestionare a riscurilor AI, cu supraveghere independentă. A insistat ca deciziile de viață și de moarte să nu fie lăsate „în seama mașinilor” și a spus că „roboții ucigași nu au ce căuta în viitorul nostru”. A mai spus că copiii nu trebuie să devină subiecți de test pentru sisteme nereglementate.
Trump: „schemă globalistă” și o redenumire
Președintele american Donald Trump a mers în direcția opusă. „Statele Unite resping total orice încercare de a construi o schemă globalistă de control al inteligenței artificiale”, a declarat el. Apoi a anunțat că AI se va numi de acum „super-inteligență”, pentru că „cuvântul «artificial» o face să pară falsă”. Trump a mai spus că nu va „sufoca creșterea a ceva ce va fi mai mare decât Revoluția Industrială”. The Washington Post a relatat că diplomații americani au primit deja instrucțiuni să folosească noul termen.
Burnham: un centru împotriva „războiului informațional”.
Premierul britanic Andy Burnham a vorbit cel mai direct despre dezinformare. El a denunțat un „atac la scară industrială al actorilor ostili asupra mediului informațional” și a acuzat că agențiile ruse „au folosit toate mijloacele pentru a răspândi minciuni și dezinformare și a profita de temerile oamenilor”. A adăugat: „Știm că AI va multiplica amenințarea.” Burnham a anunțat înființarea unui Centru Național pentru Apărare Informațională. A mai spus că deciziile fundamentale despre AI trebuie luate „de guverne alese” și că Londra va lucra la „un set unic de principii și standarde globale”. The Guardian titrează și trimiterile premierului britanic la contextul societal, marcat de lupta de zi cu zi cu costurile vieții, dar, mai ales, de interesul tot mai scăzut pentru educație, care vulnerabilizează tinerii și îi face mai ușor victime ale dezinformării.
Macron: nu doar SUA, China și câteva companii.
În ultimul său discurs la ONU ca președinte, Emmanuel Macron a cerut ca reglementarea AI să nu fie lăsată „doar în seama SUA și Chinei și a câtorva actori privați”. El a avertizat, potrivit UN News, că tehnologia poate pune în pericol „securitatea statelor noastre, a spitalelor, a băncilor”. Franța deține în septembrie președinția Consiliului de Securitate, iar Macron a pus pe agendă protecția minorilor: „Am așteptat prea mult să ne protejăm copiii și adolescenții de rețelele sociale.” Tot din inițiativa Franței, Consiliul a organizat pe 23 septembrie o reuniune despre riscurile AI. Au participat Sam Altman (OpenAI), Dario Amodei (Anthropic), Clément Delangue (Hugging Face) și cercetătorul Yoshua Bengio, care au cerut standarde internaționale de siguranță.
Concluzie. Liderii europeni tratează tot mai des AI și dezinformarea ca pe o singură problemă de securitate. Washingtonul vede în reglementare o frână pentru inovare. Cât de mult va conta această ruptură se va vedea în negocierile pentru standarde globale, susținute de Guterres, Londra și Paris, dar respinse deocamdată de principalul producător mondial de modele AI.
Contextul mai larg arată că deepfake-ul nu mai ține doar de propaganda de stat. A devenit o unealtă obișnuită și în infracționalitatea economică. Cel mai cunoscut caz rămâne cel al firmei de inginerie Arup. În 2024, un angajat din Hong Kong a transferat 25,6 milioane de dolari în 15 tranzacții, după o videoconferință în care toți „colegii”, inclusiv directorul financiar, erau generați cu AI. Clonarea vocii, schimbarea feței (face-swap) și textele generate automat sunt folosite atât de rețelele de propagandă, cât și de escroci. Tiparele se repetă. Există reclamele în care politicieni sau bancheri cunoscuți promovează platforme de investiții false.
România cunoaște bine ambele fenomene. De ani de zile circulă reclame deepfake în care imaginea și vocea unor personalități publice sunt folosite abuziv pentru reclame care „recomandă” investiții miraculoase. Au fost păcălite mii de persoane, adesea vârstnici.
Aurelian C.R.
