Generația tinerilor care au terminat clasa a XII-a în 2023 a intrat în școală la un an după ce fusese adoptată actuala lege a Educației. Pentru că era proaspăt aprobată, autoritățile nu au aplicat măsurile de reformă prevăzute în cadrul legislativ nou, pe această generație, așa că acești elevi au traversat 12 ani de sistem de învățământ axat pe vechile legislații/curricule/metode. În clasa I, în septembrie 2012, erau peste 206 mii de elevi, conform datelor Ministerului Educației, analizate de Edupedu.ro. La prima probă de la bacalaureat, în iunie 2023, au fost prezenți circa 110 mii. Ce s-a întâmplat cu elevii în parcursul lor școlar, citiți în analiza de mai jos.
În primăvara anului 2013, doar elevii din câteva zeci de școli au participat la pilotarea Evaluării Naționale pentru clasa a II-a, o evaluare care atunci era calibrată pentru ceea ce avea să fie aplicarea la nivel național din următorii ani. Au participat, în schimb la Evaluările Naționale din clasele a IV-a și a VI-a, iar corelațiile făcute cu datele de la Evaluarea Națională din clasa a VIII-a, din 2019, au arătat cum zeci de mii de elevi se pierd sau își pierd competențele dobândite în învățământul primar, pe parcursul gimnaziului. Ministerul Educației notează în rapoartele oficiale că 12,2% dintre copiii acestei cohorte au abandonat școala pe parcursul învățământului primar și gimnaziului. Asta înseamna peste 25 de mii, adică echivalentul a 1.000 de clase de câte 25 de elevi, sau al populației unui oras de mărimea Curții de Argeș sau Hușiului.
În 2023, din această generație au ajuns la finalul clasei a XII-a mai mulți decât au intrat în liceu, cu 4 ani în urmă. Explicația – numărul mare de repetenți pe care i-a moștenit, cel puțin anul trecut.
Se înscriu la Bacalaureat 2023, din această cohortă, doar 114.500 de absolvenți din generația curentă. Asta înseamnă că circa 50.100 de tineri s-au pierdut ori nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat, pe parcursul celor trei cicluri școlare traversate de această generație, fără să îi punem la numărătoare pe cei care au ales învățământul profesional de 3 ani.
Cronologia generației 2023
În anul școlar 2011-2012 au fost înscriși 206.055 de copii în clasa I, prima clasă din învățământul primar la vremea respectivă, și au terminat clasa a VIII-a, 174.473, potrivit Raportului privind starea învățământului preuniversitar din România 2019 – 2020. Acești elevi au susținut Evaluarea Națională de clasa a VIII-a în vara lui 2019, iar potrivit documentului aflat pe site-ul Ministerului Educației, 6.379 (3,1%) de elevi au rămas repetenți. Aceștia, împreună că cei 25.202 (12,2%) copii care au abandonat școala, înseamnă pentru minister „pierderi”.
Foto: Raportul privind starea învățământului 2019-2020
Datele oficiale arată că cea mai mare problemă este în mediul rural, pentru că din școlile de la sate, din cohorta aceasta, în primii 8 ani de școală au abandonat 18,9% și s-au „pierdut”, adică aici sunt incluși și repetenții, 23,1%.
Există și o detaliere pe mediul de proveniență, în clasa I erau 99.033 de elevi, din care au reușit să termine 8 clase doar 76.185. Restul, adică 22.848 de elevi, au renunțat la școală sau au fost repetenți (4.090) în anul în care s-a făcut statistica.
Foto: Raportul privind starea învățământului 2019-2020
Cât privește rata de abandon școlar din clasele primare, datele oficiale arată că generația care a început clasa I, în anul 2011-2012, are cea mai ridicată rată de abandon la finalul clasei a IV-a.
În învățământul primar, abandonul şcolar a crescut constant după momentul trecerii la 10 ani obligatorii de școală; în 2014/2015 valoarea indicatorului a înregistrat o creștere semnificativă, de 1,8% (n. red 2014-2015 este anul în care generația pe care o urmărim termina clasa a IV-a), scrie în raport.
Deoarece primul an în care s-au susținut la nivel generalizat Evaluările Naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a a fost în vara lui 2014, generația de elevi care acum termină clasa a XII-a a susținut direct Evaluarea Națională în clasa a IV-a, în anul școlar 2014-2015.
Sursa: edupedu.ro
