Un studiu semnat de Daron Acemoglu (MIT), A. Arda Gitmez (Billkent/CEPR) și Mehdi Shadmeher (UNC Chapell Hill), publicat în 5 iunie 2026, cu titlul “Automatizare și represiune” (Automation and Repression), ar demonstra matematic cum inteligența artificială ar putea distruge democrația.
Potrivit studiului, pe măsură ce inteligența artificială și automatizarea înlocuiesc munca umană, bogăția se va concentra puternic în mâinile unui grup minuscul de proprietari de capital. Când inegalitatea socială va atinge un prag critic, amenințarea unei revolte populare va crește brusc, ceea ce va determina elita confruntată cu această amenințare să facă o alegere; să reglementeze automatizarea, să redistribuie bogăția prin taxare sau să reprime acțiunea politică – iar reprimarea creează teren pentru și mai multă automatizare.
Studiul demonstrează matematic o realitate sumbră: există o legătură directă între automatizare și represiunea politică, respectiv cu cât mai mult capital se acumulează prin inteligența artificială, cu atât mai mult elita o să prefere represiunea în locul redistribuirii. Explicația este simplă: împărțirea bogăției le subminează puterea, dar, în schimb, finanțarea unui stat polițienesc o protejează.
Autorii studiului au modelat ceea ce se întâmplă atunci când o economie începe să funcționeze într-o democrație stabilă. Pe măsură ce automatizarea se dezvoltă și capitalul se concentrează la vârful societății, matematica arată că elita consideră democrația ca fiind, în cele din urmă, o povară.
De aceea, elita va înceta să mai susțină sistemele democratice, susțin o lovitură de stat și instalează un sistem represiv doar pentru a-și proteja bogăția automatizată.
În cele din urmă, nimeni nu votează pentru încetarea democrației, dar stimulentele economice ale tehnologiei transfomă controlul autoritar în următorul pas logic spre supraviețuire.
Studiul a generat dezbateri, unii critici sugerând că lucrarea aduce un soi de “determinism al represiunii”, modelul matematic naturalizând represiunea ca un rezultat inevitabil, în loc să o trateze ca o alegere politică evitabilă.
Concluziile studiului pot servi unei reflecții cu privire la anumite aspecte care se pot regăsi și la nivelul societății românești actuale, unde democrația pare a se afla sub asediu, iar autoritarismul în creștere, tocmai în concordanță cu concluzia cercetătorilor: teama elitei de a-și pierde beneficiile acumulate anterior, chiar cu riscul denaturării statului democratic.
Claudiu Dăbău
