Evoluția tehnologică din ultimii 20 de ani și creșterea exponențială a utilizării spațiului cibernetic de către societate, în viața de zi cu zi, dar mai ales în domenii de infrastructură critică au adus cu ele și noi riscuri și provocări, precum agresiunile cyber. Acestea pot avea consecințe devastatoare securitare, economice, sociale și umanitare și impact care depășește sfera digitală, așa cum România a experimentat recent prin atacul asupra sistemelor informatice ale ANCPI.
În pofida zgomotului informațional actual, sfera academică și specialiștii în drept internațional își concentrează atenția și expertiza pe consolidarea unor perspective viabile de armonizare a modului în care riscurile cibernetice sunt gestionate în baza cadrului legal aplicabil în lumea vizibilă.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe, în perioada 8-9 octombrie 2026, se desfăşoară la Bucureşti, masa rotundă cu tema Articularea poziţiilor naţionale şi regionale privind dreptul internaţional în spaţiul cibernetic: perspective central, estice şi sud europene. Evenimentul este găzduit de Facultatea de Drept a Universității din București, fiind co-organizat de Ministerul Afacerilor Externe, Universitatea din Exeter, NATO Cooperative Cyber Defence Centre of Excellence și Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti.
Evenimentul face parte din proiectul mai amplu privind promovarea Manualului privind articularea poziţiilor naţionale privind dreptul internaţional şi activităţile cibernetice – un ghid practic pentru state, publicat sub egida Universităţii Exeter şi a NATO Cooperative Cyber Defence Centre of Excellence, valorificând această inițiativă.
La deschiderea reuniunii, Ministerul Afacerilor Externe a fost reprezentat de Clara Staicu, secretar de stat, care, în intervenţia sa, a arătat că utilizarea pe scară largă a tehnologiilor informației și comunicațiilor prezintă, fără îndoială, numeroase avantaje, dar și o serie de provocări importante, dintre care cele mai serioase sunt legate de securitatea cibernetică și de mijloacele de protejare și apărare a mediului online împotriva amenințărilor, criminalității cibernetice și chiar a agresiunilor cu obiective geopolitice, indiferent de originea acestora – statală sau nestatală.
În esență, o poziție unitară și general acceptată asupra implementării principiilor de drept internațional, mai ales în cazul unui atac cibernetic care are indicatorii unei agresiuni statale poate contribui semnificativ la descurajare și la protejarea suveranității și securității societății.
Manualul privind articularea poziţiilor naţionale privind dreptul internaţional şi activităţile cibernetice – un ghid practic pentru state, publicat sub egida Universităţii Exeter pornește de la premisa că pe măsura implicării unor state în activități cyber s-au ridicat întrebări despre rolul dreptului internațional în raport cu astfel de comportamente, în condițiile în care, deși există un acord general că acesta se aplică și în context cyber, apar divergențe în modalitatea concretă în care reguli și principii specifice se pot implementa (cum ar fi, de exemplu, stabilirea pragului în funcție de care un atac cibernetic să poată fi catalogat sau nu drept folosire a forței sau atac armat).
Aurelian C. R
